O listă de posibile condiții pentru reorganizarea arhitecturii de securitate europene ar fi fost transmisă partenerilor europeni ai Ucrainei de unul dintre grupurile implicate în negocierile pentru încheierea războiului, potrivit publicației independente ruse Ekho, citată de Novaya Gazeta Europa.
Printre propunerile menționate se află transformarea Republicii Moldova într-o federație care să includă Transnistria și Găgăuzia, două regiuni în care Moscova a exercitat o influență politică importantă.
Analistul Andrei Curăraru, din cadrul comunității WatchDog.MD, a avertizat, într-o declarație relatată de Moldova 1, că un asemenea scenariu de federalizare ar putea oferi Moscovei mijloace importante de influențare a deciziilor politice de la Chișinău.
Ce ar cere Rusia în privința Republicii Moldova
Potrivit informațiilor publicate de presa rusă, una dintre variantele discutate prevede reorganizarea Republicii Moldova într-un stat federal, în care Transnistria și Găgăuzia ar urma să beneficieze de un statut politic distinct.
Lista relatată de Ekho ar include și retragerea trupelor ruse din Transnistria, în schimbul asumării de către Republica Moldova a unui statut de nealiniere militară.
Un alt punct este însă și mai controversat: dacă Republica Moldova ar adera la Uniunea Europeană, Transnistria și Găgăuzia ar putea organiza referendumuri privind independența, conform propunerii relatate de sursele publicației.
Într-un asemenea scenariu, apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană ar putea fi însoțită de riscul unei fragmentări teritoriale.
Propunerile atribuite negocierilor nu se limitează la Republica Moldova. Ele ar include și restricții privind prezența bazelor militare în state precum Lituania, Letonia, Estonia și Finlanda, precum și schimbarea statutului de securitate al Finlandei.
De ce federalizarea Republicii Moldova este o temă atât de sensibilă
Ideea federalizării Republicii Moldova nu este nouă. Moscova a încercat să promoveze o formulă similară în anii 2000, printr-un proiect cunoscut sub numele de „Memorandumul Kozak”, elaborat cu implicarea lui Dmitri Kozak, pe atunci oficial de rang înalt în administrația președintelui Vladimir Putin.
Documentul prevedea transformarea Republicii Moldova într-o federație asimetrică, formată din Moldova propriu-zisă, Transnistria și Găgăuzia.
Concret, proiectul prevedea un Parlament bicameral, cu o cameră superioară formată din 26 de membri: 13 reprezentanți ai Moldovei, nouă ai Transnistriei și patru ai Găgăuziei.
Regulile de vot ar fi permis reprezentanților transnistreni să blocheze adoptarea unor legi importante la nivel federal.
Negocierile de la Abu Dhabi ar putea avea consecințe dincolo de Ucraina
Negocierile au dus la un acord de principiu privind un schimb de prizonieri, însă nu au produs un progres decisiv în privința încetării războiului.
Potrivit informațiilor publicate de Axios, administrația americană a solicitat Rusiei să formuleze propuneri pentru un posibil acord de securitate cu Europa, care să însoțească procesul de pace din Ucraina.
Această abordare alimentează îngrijorările că Moscova ar putea încerca să obțină, în cadrul unui acord internațional mai larg, concesii referitoare la influența sa asupra statelor din Europa de Est.