Rezultatele arată însă că aceste reacții nu demonstrează o întărire de durată a imunității sau o protecție sporită împotriva infecțiilor.
Cercetarea, prezentată de publicația germană Fitbook, a analizat efectele imediate ale expunerii la temperaturi ridicate asupra celulelor imunitare și a substanțelor implicate în comunicarea dintre acestea.
Experiment cu 51 de participanți și temperaturi de peste 70 de grade
La studiu au participat 51 de adulți din orașul finlandez Jyväskylä, dintre care 27 de femei și 24 de bărbați, cu vârste medii de aproximativ 50 de ani.
Participanții nu prezentau simptome de boală și nu sufereau de afecțiuni cardiovasculare acute sau preexistente, însă fiecare avea cel puțin un factor de risc cardiovascular, precum hipertensiunea arterială, colesterolul crescut sau antecedente familiale.
Aceștia au petrecut 30 de minute la saună, cu o pauză de două minute pentru duș la jumătatea intervalului. Temperatura medie a fost de 73 de grade Celsius, iar umiditatea relativă s-a situat între 10% și 20%.
Cercetătorii au recoltat probe de sânge înaintea expunerii la căldură, imediat după ședință și la 30 de minute de la încheierea acesteia.
Au fost monitorizate, de asemenea, temperatura corporală măsurată la nivelul urechii, numărul diferitelor categorii de globule albe și concentrațiile a 37 de citokine, molecule implicate în reglarea răspunsului imunitar.
Numărul globulelor albe a crescut imediat după saună
Rezultatele au indicat o creștere a temperaturii măsurate la nivelul urechii, de la o medie de 36,4 grade Celsius la 38,4 grade Celsius.
În paralel, numărul total al leucocitelor, cunoscute drept globule albe, a crescut semnificativ imediat după expunerea la căldură.
Au fost observate creșteri ale neutrofilelor și limfocitelor, două categorii importante de celule ale sistemului imunitar. Valorile acestora au revenit însă la nivelurile inițiale după aproximativ 30 de minute.
Alte categorii de leucocite, analizate împreună de cercetători, au rămas crescute pentru o perioadă mai lungă. În cazul femeilor, numărul total al globulelor albe era încă ușor ridicat la finalul intervalului de recuperare.
În schimb, modificările citokinelor au fost mai limitate. Dintre cele 37 de substanțe analizate, numai două, sCD30 și pentraxina-3, au înregistrat scăderi semnificative statistic.
Cercetătorii au identificat și asocieri între creșterea temperaturii și modificările unor citokine, fără a putea demonstra însă o relație directă de cauzalitate.
De ce crește numărul celulelor imunitare?
Medicul german Enrico Zessin, specialist în medicină internă și medicină sportivă, a explicat că această reacție este determinată în mare parte de stresul termic.
Expunerea la căldură determină dilatarea vaselor de sânge, accelerarea ritmului cardiac și eliberarea unor hormoni de stres, inclusiv adrenalina.
În aceste condiții, o parte dintre globulele albe aflate în mod obișnuit în apropierea pereților vaselor de sânge ajung să circule în cantitate mai mare în fluxul sanguin.
Prin urmare, creșterea observată după saună reflectă în principal o reacție fiziologică temporară, nu neapărat o îmbunătățire a capacității organismului de a combate agenții patogeni.
Beneficiile pe termen lung nu au fost demonstrate de acest studiu
Autorii cercetării subliniază că rezultatele nu permit stabilirea unei durate sau frecvențe optime a ședințelor de saună pentru întărirea sistemului imunitar.
Studiul a urmărit doar efectele unei singure expuneri la căldură și nu a inclus un grup de control format din persoane care să nu utilizeze sauna.
În plus, numărul participanților a fost relativ redus, iar aceștia proveneau din aceeași regiune geografică și aveau caracteristici de sănătate asemănătoare.
Cercetarea nu demonstrează că o ședință de saună reduce inflamația, previne infecțiile sau îmbunătățește pe termen lung funcționarea sistemului imunitar.
Specialiștii atrag atenția și asupra faptului că temperaturile ridicate solicită sistemul cardiovascular, astfel încât sauna poate să nu fie potrivită pentru toate persoanele, în special pentru cele cu anumite probleme de sănătate.
Concluziile oferă însă informații suplimentare despre modul în care organismul răspunde la stresul termic și pot contribui la viitoare cercetări privind posibilele beneficii ale utilizării regulate a saunei.