Vortexul polar a înregistrat o schimbare neobișnuită a circulației vânturilor la mare altitudine, după o încălzire bruscă a stratosferei de deasupra Arcticii. Fenomenul s-a produs cu peste două săptămâni mai devreme decât precedentul record, potrivit datelor meteorologice care datează din 1958.
Schimbarea ar putea avea consecințe importante asupra vremii din emisfera nordică, inclusiv în Europa, unde meteorologii urmăresc posibilitatea apariției unor perioade cu temperaturi mult sub valorile obișnuite.
Ce s-a întâmplat cu vortexul polar
Vortexul polar este un sistem vast de vânturi puternice care circulă în jurul Polului Nord, la altitudini de zeci de kilometri. În condiții normale, acesta contribuie la izolarea aerului foarte rece în regiunea arctică.
Pe măsură ce se apropie iarna, vortexul se întărește, atingând de regulă intensitatea maximă în lunile de iarnă.
Uneori însă, circulația sa este perturbată de un fenomen cunoscut drept încălzire stratosferică bruscă (Sudden Stratospheric Warming – SSW).
În timpul unui asemenea episod, temperatura din stratosferă poate crește rapid, iar vânturile dominante își pot reduce viteza sau chiar inversa direcția.
Acest lucru poate slăbi vortexul polar, îl poate deforma sau poate favoriza divizarea sa, modificând circulația atmosferică la scară continentală.
De data acesta, fenomenul a apărut neobișnuit de devreme, înainte ca iarna meteorologică să înceapă în emisfera nordică.
Europa ar putea fi afectată de episoade de frig
Perturbarea vortexului polar crește probabilitatea unor schimbări ale circulației atmosferice care pot permite aerului arctic să avanseze spre sud.
În asemenea situații, anumite regiuni ale Europei pot înregistra scăderi importante de temperatură, episoade de ger și ninsori, în funcție de poziționarea sistemelor de presiune atmosferică.
Efectele unei încălziri stratosferice bruște nu sunt neapărat imediate. Modificările produse la mare altitudine pot influența circulația atmosferică din apropierea solului după câteva zile sau chiar săptămâni.
Meteorologii avertizează că este încă imposibil de stabilit cu certitudine care regiuni vor fi afectate și cât de puternice ar putea deveni eventualele episoade de frig.
O altă particularitate a fenomenului este momentul producerii sale. În noiembrie, temperaturile din Arctica și Siberia nu au coborât încă la nivelurile extreme caracteristice mijlocului iernii, ceea ce ar putea limita intensitatea unor eventuale invazii de aer rece.
Ce înseamnă fenomenul pentru România
România s-ar putea afla printre țările influențate indirect de perturbarea vortexului polar.
Pentru ca aerul polar să ajungă în România, este necesară o configurație atmosferică favorabilă, care să permită transportul maselor de aer rece dinspre nordul sau nord-estul continentului.
În funcție de evoluția anticiclonilor și a zonelor de joasă presiune, Europa Centrală și de Est poate experimenta perioade de răcire accentuată, dar există și scenarii în care aerul foarte rece rămâne concentrat în alte regiuni ale emisferei nordice.
Legătura cu fenomenul El Niño
Oamenii de știință analizează și posibila influență a fenomenului El Niño, caracterizat prin încălzirea neobișnuită a apelor de suprafață din Pacificul tropical.
Acesta poate modifica circulația atmosferică la scară globală și poate influența propagarea undelor atmosferice către stratosfera polară.
Cercetătorii analizează dacă intensitatea actuală a fenomenului El Niño a contribuit la destabilizarea atât de timpurie a vortexului polar.
Totuși, relația dintre cele două fenomene este complexă, iar specialiștii nu pot atribui cu certitudine această perturbare unui singur factor.