Cercetarea, intitulată „Narcissism and Selfie Addiction Among Young Mexicans: Factorial Structure and Associations”, a fost publicată în revista științifică Adolescents, pe 25 februarie 2026.
Studiul a inclus 264 de studenți de la Universitatea Autonomă din Zacatecas, Mexic, cu vârste cuprinse între 13 și 35 de ani. Vârsta medie a participanților a fost de aproximativ 18 ani.
Pentru a analiza comportamentul acestora, oamenii de știință au folosit instrumente psihologice care măsoară trăsăturile narcisice și tendința de a face selfie-uri în mod compulsiv.
Rezultatele au indicat asocieri semnificative între scorurile ridicate la scala comportamentului de tip „dependență de selfie-uri” și mai multe dimensiuni ale narcisismului.
Dorința de admirație și nevoia de a fi în centrul atenției
Printre trăsăturile identificate se numără sentimentul de superioritate, dorința de autoritate, nevoia de admirație, exhibiționismul și tendința de a-i exploata pe ceilalți.
Cu alte cuvinte, pentru unele persoane, selfie-ul poate deveni mai mult decât o simplă fotografie. Publicarea imaginilor poate reprezenta o modalitate de a obține validare, atenție și reacții din partea celor din jur.
Like-urile și comentariile pot ajunge să conteze foarte mult pentru felul în care acestea își evaluează propria imagine.
Totuși, cercetătorii nu susțin că orice persoană care își face multe selfie-uri are o personalitate narcisică. Studiul evidențiază asocieri între anumite comportamente și trăsături psihologice, nu o relație de cauzalitate.
De ce rezultatele trebuie interpretate cu prudență
Cercetarea are și câteva limite importante.
Participanții au provenit dintr-o singură universitate, iar selecția lor nu a fost una reprezentativă pentru întreaga populație. Prin urmare, rezultatele nu pot fi generalizate automat la toți utilizatorii rețelelor sociale.
În plus, conceptul de „dependență de selfie-uri” este încă în curs de dezvoltare în literatura de specialitate, iar cercetătorii atrag atenția că sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mai bine acest comportament.
Un alt studiu, publicat în 2024 în revista Personality and Social Psychology Bulletin, a arătat că relația dintre selfie-uri și imaginea de sine este mai complicată decât pare.
Analiza a constatat că realizarea și publicarea selfie-urilor pot fi asociate cu evaluări mai pozitive ale propriei înfățișări, în timp ce editarea fotografiilor a fost asociată cu evaluări mai negative ale propriei persoane.
Așadar, nu simplul gest de a-ți face o fotografie spune totul despre personalitatea cuiva. Motivația din spatele selfie-ului, felul în care persoana își percepe imaginea și importanța pe care o acordă reacțiilor din mediul online sunt elemente care merită analizate.