Organizația sindicală cere inclusiv o verificare independentă a fundamentării reformei și explicații privind informațiile utilizate în discuțiile cu Comisia Europeană.
Potrivit unui răspuns al Ministerului Muncii, 7.435 dintre cele 13.465 de instituții vizate au transmis informații salariale pentru anul 2025. Rezultă că raportările a 6.030 de instituții lipsesc. Ministerul a indicat și posibilitatea ca baza de date să conțină informații eronate. Procentul de aproximativ 55% se referă însă la numărul instituțiilor care au raportat, nu la ponderea angajaților acoperiți de informațiile colectate.
SAALG: „O asemenea situație cere o explicație”
Pornind de la aceste date, SAALG solicită Guvernului să explice metodologia folosită pentru calcularea impactului reformei asupra diferitelor categorii de salariați.
„O asemenea situație cere o explicație pe măsura pretențiilor cu care reforma a fost prezentată public”, transmite sindicatul.
SAALG ridică semne de întrebare asupra modului în care au fost identificate inechitățile salariale și calculate efectele eventualelor modificări ale coeficienților, sporurilor și celorlalte mecanisme de salarizare.
Sindicatul solicită, de asemenea, să fie explicat dacă informațiile lipsă au fost completate din alte surse și cine a validat rezultatele folosite ulterior în procesul decizional.
„Guvernanții au cerut încredere, răbdare și acceptarea unor decizii cu efecte asupra vieții oamenilor. Acum trebuie să arate câtă rigoare au pus în propria muncă”, se arată în comunicatul SAALG.
Sindicatul cere explicații și despre negocierile cu Bruxelles-ul
O altă problemă ridicată de organizație privește informațiile care ar fi stat la baza discuțiilor cu Comisia Europeană privind reforma salarizării.
SAALG solicită Guvernului să precizeze ce simulări și estimări au fost transmise la Bruxelles, cine le-a validat și dacă reprezentanții Comisiei Europene au fost informați despre gradul de completare a raportărilor salariale și despre eventualele riscuri de eroare.
„Dacă Guvernul a dispus de o bază alternativă, completă și verificată, trebuie să o identifice și să publice metodologia”, susține sindicatul.
Sindicatul cere publicarea documentelor de fundamentare și a simulărilor utilizate pentru proiect, a surselor de date și a gradului de acoperire pentru diferitele familii ocupaționale. Organizația solicită și prezentarea documentelor transmise Comisiei Europene și a observațiilor primite, cu respectarea informațiilor care sunt confidențiale potrivit legii.
„Domnilor guvernanți, publicați calculele!”
Sindicatul solicită și o verificare independentă a modului în care a fost fundamentată reforma, ale cărei rezultate să fie prezentate partenerilor sociali înainte de adoptarea unor noi soluții privind salarizarea.
SAALG cere totodată stabilirea eventualelor responsabilități pentru necolectarea datelor, posibilele erori și utilizarea unor estimări pe care sindicatul le consideră insuficient fundamentate. Organizația susține că, în situațiile în care s-ar demonstra că decidenții cunoșteau deficiențele și au prezentat drept certe concluzii neverificate, ar trebui asumată inclusiv răspunderea politică.
Președintele organizației, Noni-Emil Iordache, afirmă că salariații din sistemul public trebuie să poată verifica datele pe baza cărora sunt luate deciziile care le afectează veniturile.
„Peste un milion de lucrători au dreptul să știe cât din reforma anunțată a fost calcul și cât a fost improvizație, au dreptul la o salarizare echitabilă, la predictibilitate și la un dialog în care documentele pot fi examinate înainte ca deciziile să fie prezentate drept inevitabile. Domnilor guvernanți, publicați calculele! La capitolul declarații ați raportat suficient”, a transmis Noni-Emil Iordache.