După cum se menționează în ancheta realizată de International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) și „Proiectul”, o parte semnificativă a banilor provenea de pe piețele din Moscova, inclusiv de la „Sadovod”.
După cum au descoperit anchetatorii, analizând documentele interne ale A7, între noiembrie 2024 și iulie 2025, rețeaua a procesat 283 de tone de ruble în numerar. Se știa deja că acest sistem folosește piețele din Moscova pentru a schimba criptomonede în numerar, însă amploarea acestor operațiuni rămânea neclară.
Pe piața „Sadovod”, care se poziționează ca fiind cel mai mare complex comercial en-gros și cu amănuntul din Rusia, activează cel puțin opt grupuri de intermediari, așa-numitele „departamente”. Acești oameni preiau de la comercianți ruble în numerar și ordine de plată, ajutându-i astfel să achite livrările din străinătate.
Intermediarii pun banii în pungi numerotate și le trimit la centrul de casierie A7, unde casierii numără numerarul și înregistrează toate datele necesare. Apoi, banii sunt transferați către PSB, care îi creditează în conturile A7. Ulterior, companiile intermediare, înregistrate în afara Rusiei, transferă banii către beneficiari străini, în principal furnizori chinezi. În același timp, în transferurile bancare nu se menționează originea inițială a banilor.
În registrul de plăți al A7, la sfârșitul anului 2024, se aflau aproximativ 2.300 de cereri legate de „Sadovod”. Majoritatea plăților urmau să fie efectuate prin intermediul Companiei Comerciale de Stat din Kârgâzstan către companii din China și Hong Kong care dețin conturi la cele mai mari bănci locale: ICBC, Bank of China, Agricultural Bank of China, China Construction Bank.
Posibilă spălare de bani
„Rețeaua A7 nu doar ajută Rusia să ocolească sancțiunile occidentale și controlul exporturilor. Faptul că A7 primește volume uriașe de numerar de pe piețele en-gros din Moscova indică faptul că firma contribuie, probabil, și la spălarea banilor, legalizând de fapt veniturile potențiale provenite din activități criminale. Riscul principal constă în faptul că băncile intermediare [străine] sau băncile beneficiare ar putea fi implicate în activități criminale de care nici măcar nu bănuiesc, deoarece nu au posibilitatea de a urmări ce se întâmplă în Rusia — țara din care provin fondurile”, a declarat pentru ICIJ expertul în criminalitate financiară Gheorghii Voloshin.
Rețeaua de plăți A7 a fost creată la sfârșitul anului 2024 de către banca de stat rusă Promsvyazbank (PSB) și de oligarhul moldovean fugar Ilan Șor. Baza rețelei o constituie subagenții — companii din țări terțe care, cu ajutorul unor documente comerciale false, prezintă plățile supuse sancțiunilor ca fiind tranzacții comerciale legale obișnuite.
The post Ilan Șor a scos din Rusia 283 de tone de ruble appeared first on LOGOPRESS.