Președintele Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, acuză Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) că urmărește să instituie controlul politic asupra sistemului educațional prin crearea agențiilor teritoriale pentru educație, care vor prelua administrarea școlilor de la autoritățile publice locale. Politiciana consideră că reforma este promovată în perspectiva alegerilor locale generale.
„Sub pretextul unei noi reforme, PAS intenționează să instituie un control politic asupra sistemului educațional. Iar momentul ales nu este deloc întâmplător — se apropie alegerile locale generale!”, a declarat Irina Vlah, pe 27 octombrie.
Potrivit acesteia, Guvernul intenționează să creeze 34 de agenții teritoriale care vor prelua administrarea școlilor, promițând îmbunătățirea calității educației și economisirea banilor publici. Lidera formațiunii susține însă că reforma urmărește, în realitate, consolidarea influenței partidului de guvernământ asupra instituțiilor de învățământ.
„În prezent, școlile se află în subordinea autorităților locale. După reformă, administrarea școlilor și un buget de peste 160 de milioane de lei anual vor ajunge sub controlul autorităților centrale. Cu alte cuvinte, PAS va obține pârghii suplimentare de influență asupra sistemului educațional din întreaga țară. Și toate acestea — în anul alegerilor locale!”, a afirmat Irina Vlah.
Președintele Partidului „Inima Moldovei” pune la îndoială și oportunitatea creării noilor structuri în baza actualei organizări administrativ-teritoriale, în condițiile în care guvernarea intenționează să reformeze administrația publică locală.
„De ce să fie create 34 de agenții în baza raioanelor, dacă însăși guvernarea intenționează să lichideze aceste raioane? De ce nu se așteaptă reforma administrativ-teritorială? Unde este logica?”, a întrebat politiciana.
Irina Vlah consideră că reforma ar trebui amânată cel puțin până în 2028 sau chiar până după următoarele alegeri parlamentare, pentru a evita, în opinia sa, implicarea instituțiilor de învățământ în procesele politice.
„Profesorii și directorii de școli nu trebuie atrași în jocuri politice și obligați să execute ordine de partid. Școlile trebuie să se ocupe de educația copiilor noștri, nu să servească interesele politice ale PAS!”, a declarat aceasta.
Guvernul a aprobat, la 21 octombrie 2026, Hotărârea nr. 578 privind constituirea, organizarea și funcționarea agențiilor teritoriale pentru educație. Documentul prevede crearea a 34 de agenții subordonate direct Ministerului Educației și Cercetării, care vor prelua calitatea de fondator al instituțiilor de învățământ de la consiliile raionale.
Potrivit deciziei, școlile primare, gimnaziile, liceele și instituțiile de învățământ special vor trece în administrarea noilor agenții în două etape. În 32 de unități administrativ-teritoriale, transferul este prevăzut pentru 1 ianuarie 2027, iar în municipiile Chișinău și Bălți, pentru 1 ianuarie 2028. În UTA Găgăuzia, agenția teritorială urmează să fie creată de Adunarea Populară, astfel încât noul model de administrare va cuprinde 35 de agenții. Grădinițele și instituțiile extrașcolare vor rămâne în subordinea autorităților publice locale.
Agențiile vor avea personalitate juridică, bugete, conturi trezoreriale, conducere și structuri proprii. Acestea vor gestiona rețeaua școlară, managementul instituțiilor, resursele umane, finanțarea, patrimoniul, transportarea elevilor, incluziunea și monitorizarea calității educației.
Pentru cele 34 de agenții aprobate de Guvern sunt prevăzute 825 de unități de personal. Cea mai mare structură va fi cea din Chișinău, cu 121 de unități, urmată de Orhei, cu 29, Bălți, cu 28, și Soroca, cu 27. Agenția din Basarabeasca va avea 14 unități de personal. Angajații actualelor direcții raionale și municipale de învățământ vor putea fi transferați în posturile vacante din cadrul noilor structuri.
Directorii agențiilor vor fi selectați prin concurs, pentru mandate de cinci ani, cu posibilitatea exercitării a cel mult două mandate. Activitatea acestora va fi finanțată din bugetul de stat.
Ministerul Educației și Cercetării motivează reforma prin necesitatea reducerii diferențelor dintre raioane și municipii în privința accesului la educație și a rezultatelor elevilor, aplicării uniforme a politicilor educaționale și utilizării eficiente a resurselor publice.