Juristul și avocatul Alexandru Bot consideră că reforma administrativ-teritorială rezolvă doar o parte a problemelor autorităților locale. Potrivit lui, nu este clar cum vor fi finanțate noile regiuni sau cum vor fi reprezentate persoanele care locuiesc efectiv într-o localitate, dar nu au drept de vot. Opinia a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice „Regiuni în loc de raioane: cine va obține puterea reală și bugetele – regiunile consolidate sau primăriile?”, organizată de Agenția de Presă IPN.
Alexandru Bot a atras atenția asupra modului în care vor fi finanțate noile regiuni. Potrivit lui, dacă doar 11% din bugetele unităților administrativ-teritoriale vor proveni din venituri proprii, iar cel puțin 60% vor fi asigurate de la bugetul central, autoritățile locale ar putea rămâne dependente de deciziile privind distribuirea banilor publici. În opinia sa, acest mecanism ar putea genera dispute privind repartizarea resurselor între regiuni.
O altă problemă semnalată de Alexandru Bot ține de criteriul celor 3 mii de locuitori propus pentru reorganizarea localităților. Juristul a spus că nu este clar dacă numărul va fi calculat în funcție de persoanele înregistrate oficial într-o localitate sau de cele care locuiesc efectiv acolo. În acest context, el a oferit exemplul zonei dintre satul Dumbrava și satul Trușeni, unde se află peste 30 de asociații de grădinărit, în care locuiesc, potrivit estimării sale, peste 10 de mii de persoane. Deși trăiesc în zonă și plătesc impozite, acești locuitori nu au drept de vot în consiliul local și nici reprezentant propriu în administrația locală.
Juristul consideră că reforma ar trebui să contribuie nu doar la soluționarea problemelor administrative, ci și la dezvoltarea economică a localităților, atragerea investițiilor și creșterea numărului de contribuabili.
Printre aspectele pozitive ale reformei, Alexandru Bot a menționat intenția de a remedia fragmentarea administrativă a țării în 32 de raioane, care, în opinia sa, nu răspund întotdeauna nevoilor populației. El speră că formarea unor regiuni mai mari va duce la o autonomie financiară mai mare și la îmbunătățirea calității serviciilor publice.
Totodată, juristul a subliniat că trebuie clarificate mecanismele de colaborare dintre autoritățile regionale și cele centrale, precum și rolul Cancelariei de Stat în noua structură administrativă. În opinia sa, regiunile ar trebui să îndeplinească și rolul de intermediari între administrația centrală și cea locală.
Disclaimer: Acest material a fost elaborat de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Reforma APL în dialog”, finanțat de Ministerul Culturii din Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.
The post Reforma APL lasă întrebări deschise privind modul de finanțare a regiunilor, Alexandru Bot appeared first on ipn.md.