Ce se întâmplă cu exporturile și importurile?
Țara cheltuiește pe importuri de aproximativ trei ori mai mult decât câștigă din vânzările externe.
Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), în 2026 comerțul exterior al Moldovei prezintă o tendință moderat pozitivă în ceea ce privește exporturile, care au crescut cu 11,7% în primul semestru (până la 1969,9 milioane de euro).
Motorul creșterii a fost reprezentat de produsele fabricate în Moldova (aproximativ 80% din totalul livrărilor), în special cerealele, culturile oleaginoase, fructele și industria textilă.
Cu toate acestea, importurile au crescut cu 7,1% în aceeași perioadă, apropiindu-se foarte mult de pragul de 6 miliarde de euro. Din cauza diferenței colosale de volum, chiar și o creștere procentuală modestă a importurilor, exprimată în cifre absolute, anulează succesele exportatorilor moldoveni.
Analiștii centrului independent de analiză Expert-Grup remarcă: „Faptul că exportul de mărfuri moldovenești crește mai rapid decât importul în termeni procentuali este un semnal pozitiv pentru mediul de afaceri local. Indicatorii din sectorul agricol sunt deosebit de încurajatori. Cu toate acestea, baza de export restrânsă (dependența de recolta de cereale și de câteva piețe, precum România) face economia vulnerabilă. Pentru a inversa tendința și a reduce deficitul, statul trebuie să stimuleze producția internă de bunuri cu valoare adăugată ridicată, nu doar să exporte materii prime”.
Grupuri de produse: unde se duc banii
Trei categorii cheie de mărfuri exercită cea mai mare presiune asupra balanței comerciale. În primul rând, este vorba de resursele energetice. Gazul, produsele petroliere și energia electrică reprezintă, în total, aproximativ 24% din totalul importurilor țării. De asemenea, s-au importat în mod activ autovehicule și echipamente pentru modernizarea producției.
Dacă vorbim despre consumul intern, dependența de piețele externe s-a format și aici de mult timp și pe termen lung. Mai mult, aceasta vizează practic toate grupurile de bunuri de larg consum: de la medicamente până la produse alimentare, pentru care piața internă nu este în măsură să acopere cererea.
Viecheslav Ioniță, expert în economie: „Moldova se confruntă, din punct de vedere istoric, cu un profund dezechilibru structural. Observăm că consumul intern al cetățenilor și cererea de investiții a mediului de afaceri depășesc semnificativ capacitățile de producție ale întreprinderilor moldovenești.
Această cerere este alimentată activ din surse externe – transferurile diasporei (remitențele), ajutorul financiar internațional și granturile. Oamenii primesc bani din străinătate și îi cheltuiesc în țară pe produse importate. La fel procedează și statul. În consecință, valută care intră în economie este practic imediat scursă înapoi prin achizițiile de produse străine”.
Dezechilibru geografic
Conform statisticilor, la nivel de țări, comerțul țării noastre cu Uniunea Europeană (UE-27) în perioada ianuarie-iulie 2026 a reprezentat 65,3% din volumul total al exporturilor și 54,6% din volumul total al importurilor.
UE rămâne principalul partener comercial al republicii, reprezentând mai mult de jumătate din totalul tranzacțiilor. Deficitul comercial cu UE-27 a crescut cu 5,7% și a ajuns la 1 901,8 milioane de euro. România rămâne principalul furnizor și cumpărător al Moldovei.
În schimb, deficitul comercial cu țările CSI (fără a lua în calcul Ucraina) s-a redus cu 15% – până la 36 milioane de euro. Totuși, această reducere nesemnificativă este legată doar de reorientarea importurilor de resurse energetice către piețele externe.
Importurile din țările CSI reprezintă 2,8% din volumul total al importurilor în Moldova. Această dinamică este determinată de reducerea sistematică a volumelor de achiziții din direcția estică și de reorientarea lanțurilor logistice.
În același timp, statisticile indică o creștere a importurilor din China (+13,0%), România (+7,1%), Germania (+12,8%), Argentina (de 9,3 ori), Egipt (de 3,5 ori), Cehia (+30,2%), Croației (+55,4%), Federației Ruse (+24,7%) și Bulgariei (+26,7%), ceea ce a contribuit la creșterea volumului total al importurilor cu 7,4%.
În același timp, importurile din SUA (-21,4%), Ucraina (-2,3%), Kazahstan (-82,9%), Turcia (-2,7%), Japonia (-14,5%) și Suedia (-27,5%), ceea ce a compensat creșterea volumului total al importurilor cu 1,4%.
De ce este periculos deficitul în creștere?
Depășirea sistematică a importurilor față de exporturi generează un flux constant de capital în afara țării. Până în prezent, acest dezechilibru este compensat prin împrumuturi externe și sprijinul donatorilor, ceea ce împiedică leul moldovean să se deprecieze brusc, iar țara să intre în faliment.
Deoarece Moldova cheltuiește pe importuri de trei ori mai mult decât câștigă din exporturi, această gaură financiară trebuie acoperită în mod constant. În prezent, deficitul este compensat prin împrumuturi externe, granturi din partea UE și remitențe din diaspora.
Însă, avertizează experții, ajutorul internațional nu este nelimitat, iar împrumuturile trebuie rambursate cu dobândă. Dezechilibrul comercial tot mai mare obligă statul să contracteze noi datorii pentru a le acoperi pe cele vechi, sporind povara asupra bugetului generațiilor viitoare.
Se creează o iluzie periculoasă de stabilitate. Dacă afluxul de subvenții sau împrumuturi externe se va reduce brusc (de exemplu, din cauza schimbării conjuncturii politice mondiale), Bănca Națională a Moldovei (BNM) nu va putea menține artificial cursul valutar pentru mult timp. Într-un astfel de scenariu, leul va suferi o devalorizare bruscă și dureroasă, care va deprecia instantaneu economiile cetățenilor.
În plus, atunci când piața este protejată de importuri din țările mai dezvoltate – care, deși nu sunt ieftine, sunt subvenționate politic –, producătorilor locali nu le mai este rentabil să-și dezvolte afacerile în interiorul Moldovei.
Țara riscă să se ancoreze definitiv în statutul de furnizor de materii prime ieftine (cereale, floarea-soarelui) și de forță de muncă. În loc să creeze locuri de muncă cu salarii ridicate în sectorul prelucrării și al tehnologiilor, țara pur și simplu exportă resurse și cumpără produse finite cu o marjă de profit ridicată. Acest lucru stimulează migrația în continuare a populației.
Analiștii Centrului Analitic Independent Expert-Grup: „Principala vulnerabilitate a Moldovei este structura îngustă a exporturilor. Rămânem extrem de dependenți de condițiile climatice și de recolta de cereale și culturi oleaginoase, care sunt vândute ca materii prime cu valoare adăugată redusă. Pentru o reducere reală a deficitului sunt necesare reforme structurale: prelucrarea produselor agricole în țară, dezvoltarea clusterelor textile și auto, precum și reducerea dependenței de importul de resurse energetice prin eficiență energetică.
Modelul „vinde materii prime – primește remitențe de la diaspora – cumpără iaurt importat și un iPhone” duce într-un impas. Fără stimulente la scară largă pentru producția internă și fără o politică strictă de substituire a importurilor în sectorul energetic și în sectorul agroalimentar, țara va rămâne vulnerabilă la orice șocuri externe.”
The post Consumăm de trei ori mai mult decât vindem: de ce crește deficitul comercial al Moldovei appeared first on LOGOPRESS.