Cercetătorii au analizat efectele unei reforme educaționale introduse în Marea Britanie în anii 1970 și au identificat dovezi care susțin existența unei legături cauzale între durata școlarizării și incidența demenței.
Rezultatele sunt importante deoarece majoritatea cercetărilor anterioare au identificat doar o asociere între nivelul de educație și riscul mai mic de demență, fără să poată demonstra clar că școlarizarea suplimentară contribuie direct la reducerea acestui risc, scrie Science Alert.
Cum au demonstrat cercetătorii legătura dintre educație și riscul de demență
Echipa de cercetare a profitat de o reformă legislativă adoptată în Marea Britanie în 1972, care a crescut de la 15 la 16 ani vârsta minimă la care elevii puteau părăsi școala în Anglia, Scoția și Țara Galilor.
Schimbarea s-a aplicat persoanelor născute la 1 septembrie 1957 sau ulterior. Astfel, cercetătorii au putut compara persoane născute în apropierea acestei date, dintre care unele au fost obligate să rămână la școală încă un an, în timp ce altele au putut să o părăsească mai devreme.
Pentru analiză, oamenii de știință au folosit date din UK Biobank, o bază amplă de informații medicale și genetice. Au fost analizate datele a peste 100.000 de participanți, iar diagnosticele de demență au fost identificate cu ajutorul istoricului medical, al registrelor spitalicești și al registrelor de decese.
Această metodă, cunoscută drept experiment natural, le-a permis cercetătorilor să estimeze efectul suplimentar al educației, reducând influența unor factori precum mediul familial sau situația socioeconomică, care complică interpretarea studiilor observaționale obișnuite.
Cu cât ar putea reduce un an de școală riscul de demență
Analiza a indicat o scădere a incidenței cumulate a bolii Alzheimer și a altor forme de demență în rândul persoanelor afectate de reforma educațională.
Cercetătorii au estimat că un an suplimentar de școlarizare a fost asociat cu o reducere de aproximativ 0,88 puncte procentuale a incidenței cumulate a acestor afecțiuni în grupul analizat. Totuși, autorii avertizează că această estimare este neobișnuit de mare în raport cu frecvența redusă a demenței în eșantion și că amploarea exactă a efectului nu poate fi stabilită cu precizie.
Participanții aveau cel mult aproximativ 65 de ani la momentul de referință al analizei, ceea ce înseamnă că numărul diagnosticelor era încă redus. Cercetătorii subliniază că urmărirea participanților pe măsură ce înaintează în vârstă va ajuta la clarificarea efectului pe termen lung.
Prin urmare, studiul oferă dovezi în sprijinul unei legături cauzale între educație și reducerea incidenței demenței, dar nu stabilește cu exactitate cât de mare este beneficiul pentru fiecare persoană.
Educația ar putea conta și pentru persoanele cu risc genetic de Alzheimer
O altă componentă a cercetării a vizat relația dintre educație și predispoziția genetică. Cercetătorii au analizat variații genetice asociate riscului de Alzheimer și de alte forme de demență, inclusiv gena APOE4, cunoscută pentru asocierea sa cu un risc crescut de Alzheimer.
Rezultatele au indicat că efectul favorabil asociat educației suplimentare a fost vizibil și în rândul persoanelor cu risc genetic ridicat. În grupul care nu fusese afectat de reformă, predispoziția genetică ridicată era asociată cu o incidență mai mare a demenței. În schimb, în grupul căruia i s-a aplicat reforma, anul suplimentar de școală a fost asociat cu o reducere semnificativă a incidenței în rândul persoanelor cu risc genetic ridicat.
Coautorul studiului, Leandro Carvalho, economist în domeniul sănătății la Universitatea din California de Sud, a explicat că genele influențează riscul unei boli, dar nu determină inevitabil apariția acesteia.
Cercetătorii nu au stabilit încă mecanismul exact prin care educația ar putea contribui la protejarea sănătății creierului. Printre explicațiile posibile se numără accesul la locuri de muncă mai bine plătite, venituri mai mari, calificări profesionale superioare și activități care stimulează funcțiile cognitive.
Aceste avantaje se pot acumula de-a lungul deceniilor și ar putea influența sănătatea la vârste înaintate. Totuși, studiul nu demonstrează care dintre acești factori explică efectul observat.
Ce înseamnă rezultatele studiului despre educație și demență
Cercetarea publicată în PNAS aduce dovezi suplimentare că factorii care pot fi modificați pe parcursul vieții influențează riscul de apariție a demenței, chiar și în cazul persoanelor cu predispoziție genetică.
Rezultatele nu înseamnă că educația garantează prevenirea bolii Alzheimer și nici că un an suplimentar de școală va avea același efect pentru toată lumea. Autorii atrag atenția asupra limitelor statistice și asupra faptului că participanții sunt încă relativ tineri pentru evaluarea completă a riscului de demență.