Proiectele, poluarea apei și întreținerea lacurilor au fost dezbătute joi, 5 noiembrie, la Galeria BAF din Piața Amzei, în cadrul expoziției „Vederi din natură”. La discuție au participat primarul Sectorului 1, George Tuță, arhitectele Laura Cristea (Pelinu Projects) și Esenghiul Abdul (Studio Beros Abdul), arhitectul Emil Ivănescu, președintele OAR București, Sergiu Petrea, și directorul Asociației Parcul Natural București, Dan Bărbulescu.
Primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, anunțat între invitați, nu a mai ajuns.
Sectorul 1: investiții etapizate, începând cu Lacul Grivița
George Tuță a explicat că proiectul „Promenada verde”, pentru lacurile Băneasa, Grivița și Străulești, pornește de la studiul de fezabilitate elaborat în 2022, în mandatul anterior. Documentația a trecut printr-o perioadă îndelungată de avizare, potrivit lui, iar valoarea estimată a celor trei investiții se apropie de un miliard de lei. „Nu avem bugetul acesta deodată”, a declarat Tuță. Primarul Sectorului 1 a susținut că începerea simultană a lucrărilor, fără finanțarea necesară pentru toate cele trei lacuri, ar putea duce la prelungirea șantierelor și la modificarea costurilor. Administrația a ales astfel să se concentreze pe Lacul Grivița, pentru care primarul spune că există resursele necesare.
Procedura de licitație a fost reluată, potrivit lui, după modificări ale cerințelor tehnice solicitate de participanți. Tuță și-a exprimat speranța că desemnarea câștigătorilor va putea avea loc odată cu aprobarea noului buget, fără să anunțe o dată pentru începerea lucrărilor. Primarul a recunoscut și limitele temei inițiale, stabilite înaintea mandatului său: realizarea unei promenade, a traseelor pentru biciclete și alergare și a unor accese către maluri. El a precizat că tema nu fusese supusă unei consultări publice și a comparat această abordare cu procedura concursului de soluții folosită în Sectorul 2.
Tuță a anunțat și că administrația sa caută posibilități de conectare a promenadei cu alte spații din vecinătatea lacurilor, inclusiv prin colaborarea cu operatori privați. Una dintre dificultățile semnalate de el este împărțirea responsabilităților între instituțiile care gestionează apa, malurile și terenurile învecinate.
„Ape Vii”: proiectarea pornește de la apă, nu doar de la promenadă
Planșele prezentate în expoziție includ propuneri pentru promenade, legături între maluri, platforme de observare, acces la apă și activități sportive. Sunt prevăzute și spații naturale, alături de zone pentru recreere, scăldat sau plajă. Acestea sunt propuneri de proiectare, iar posibilitatea utilizării apei pentru „îmbăiere” depinde de rezolvarea problemelor de calitate a apei și de îndeplinirea condițiilor necesare autorizării.
În discuție a apărut spontan și nevoia unei abordări comune pentru întreaga salbă de lacuri: apa circulă dinspre Sectorul 1 spre Sectorul 2, astfel că intervențiile din aval depind și de ceea ce se întâmplă în amonte.
Insulele cu plante pot reduce nutrienții, dar nu rezolvă singure contaminarea apei
Calitatea apei a fost una dintre principalele teme ridicate de public, iar un membru al echipei care realizează studiile de mediu pentru proiect a explicat că sunt analizate soluții bazate pe natură, între care insulele plutitoare cu plante native. Acestea pot contribui la reducerea excesului de nutrienți din apă, însă nu oferă, singure, o rezolvare pentru contaminarea bacteriană.
Probele analizate în cadrul proiectului au indicat bacterii coliforme, inclusiv în apa subterană prelevată, potrivit explicațiilor prezentate în dezbatere. Au fost discutate mai multe posibile surse de poluare, între care deversările necontrolate de ape uzate și scurgerile din agricultură, fără să fie prezentată o identificare completă a acestora. „Ori tratăm cauza, ori tratăm efectul”, a spus specialistul. El a explicat că intervențiile din proiect pot acționa asupra unor efecte ale poluării, însă sursele trebuie, la rândul lor, identificate și eliminate.
Echipa a menționat posibilitatea unui studiu-pilot în zona Petricani, prin care să fie urmărită relația dintre reducerea nutrienților și încărcătura bacteriană. Participanții au discutat și despre metalele grele acumulate în sedimente. Îndepărtarea sedimentelor din anumite zone a fost prezentată ca o posibilă măsură, dar și ca o operațiune costisitoare, care necesită evaluare. Nu a fost anunțat un termen la care lacurile ar putea găzdui zone autorizate pentru îmbăiere.
Întreținerea-mentenața, o cheltuială care continuă și ar trebui redusă după amenajare
Discuția a revenit și la modul în care vor fi întreținute spațiile după finalizarea investițiilor. Arhitectele au explicat că vegetația și habitatele se modifică în timp, iar proiectele presupun monitorizare și intervenții succesive.
Înlocuirea unor specii invazive de arbori de pe malurile Colentinei a fost dată ca exemplu de intervenție care trebuie realizată în etape. Soluția nu poate fi redusă la eliminarea tuturor arborilor vizați și plantarea simultană a altora. Folosirea vegetației adaptate locului și colectarea apei pluviale au fost discutate și în raport cu reducerea necesarului de întreținere.
Sergiu Petrea, președintele OAR-București, a explicat că un concurs de arhitectură permite compararea mai multor propuneri și evaluarea lor de către un juriu de specialiști, pe baza unor criterii stabilite. Participanții au discutat și despre continuitatea investițiilor între mandate, apreciind faptul că proiectul Sectorului 2 a fost preluat și continuat de administrația actuală.
Directorul Asociației Parcul Natural București, Dan Bărbulescu, a legat amenajarea lacurilor de protejarea și conectarea zonelor naturale ale Capitalei, apreciind că natura începe să fie înțeleasă ca parte a infrastructurii orașului. Asociația pe care o conduce a contribuit la demersurile pentru declararea celor trei arii naturale protejate din București — Parcul Natural Văcărești (2016), Pajiștea Petricani (2025) și Valea Saulei (2026) — și susține acordarea acestui statut și Pădurii Băneasa.
„Vederi din natură”, deschisă până pe 15 noiembrie
Dezbaterea a avut loc în expoziția „Vederi din natură”, construită în jurul unui leagăn roșu amplasat, pe parcursul anului, în șase zone: Pădurea Băneasa, Valea Saulei, Pajiștea Petricani, Stufărișurile din Dobroești-Pantelimon, Lunca Dâmboviței și Parcul Natural Văcărești. Oamenii invitați să se dea în leagăn au povestit amintiri, dorințe, temeri sau experiențe personale, iar înregistrările sunt prezentate în galerie.
Alături de acestea sunt expuse propunerile „Ape Vii” și fotografii din proiectul „Contrast. Natura în urban”, realizate de Rangerii Urbani în cadrul atelierelor coordonate de Alex Busuioceanu.
Expoziția este inițiată de Asociația Parcul Natural București, cofinanțată de Administrația Fondului Cultural Național și găzduită de Galeria BAF prin Ordinul Arhitecților din România – Filiala București.
Poate fi vizitată până pe 15 noiembrie, de marți până joi, între orele 15:00 și 19:00, și de vineri până duminică, între 11:00 și 19:00. Sâmbătă, 7 noiembrie, de la ora 12:00, este programat un atelier cu artistul grafic Alex Icodin, iar duminică, 15 noiembrie, de la ora 15:00, are loc finisajul.