Aplicarea unitară a legislației electorale în Găgăuzia este un pas firesc și necesar, care elimină regulile paralele din procesul electoral. O spune președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, care menționează că, deși la început au existat temeri privind acceptarea noilor prevederi, acestea nu s-au adeverit, iar în cursa pentru funcția de bașcan s-au înscris opt candidați. Într-un interviu pentru IPN, șefa CEC a vorbit și despre riscurile dezinformării și provocările monitorizării campaniei electorale în mediul online.
Doamna Caraman, în câteva zile în Găgăuzia vor avea loc alegeri pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară, organizate pentru prima dată în baza legislației electorale naționale. Scrutinul are loc pe fondul unor tensiuni între autoritățile de la Chișinău și cele de la Comrat privind aplicarea noilor reguli. Care sunt principalele provocări pe care le-a întâmpinat CEC în organizarea acestor alegeri?
Trebuie să spunem că aceste alegeri, exact așa cum ați menționat, au loc în conformitate cu prevederile Codului Electoral, care se va aplica unitar pe tot teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în cazul alegerilor pentru deputații în Adunarea Populară și al alegerilor pentru funcția de bașcan.
Important este să menționăm că, de fapt, este un lucru firesc, pentru că nu este normal să avem reguli paralele sau situații care sunt soluționate diferit, așa cum s-a întâmplat în trecut. Și toată lumea a conștientizat că este necesar să avem o legislație foarte clară, aplicabilă pentru orice tip de scrutin.
Iată că tocmai suntem în această situație și vreau să spun că, la început, poate aveam și noi anumite temeri cu privire la modul în care va fi privit acest lucru de către cetățenii, de către alegătorii din Găgăuzia, dar vreau să spun că aceste temeri nu s-au adeverit. Noi am avut, într-o primă etapă, întrevederi și consultări, inclusiv pe anumite aspecte care țin de particularități, cu reprezentanții Adunării Populare, cu reprezentanții autorităților locale și cu liderii politici. Am discutat acele aspecte care trebuie să se regăsească în particularități, iar procesul a început. Dacă vă amintiți, inițial exista discuția că aceste alegeri vor fi boicotate prin neînregistrarea candidaților.
Această etapă a fost depășită. Avem înregistrați opt candidați pentru funcția de bașcan al Găgăuziei și 132 de candidați pentru cele 35 de circumscripții pentru Adunarea Populară. Deci procesul decurge în mod firesc și este organizat, așa cum am menționat la început, în conformitate cu legislația națională.
Obligativitatea cunoașterii limbii române de către candidații la funcția de bașcan a fost una dintre cele mai discutate prevederi. Cum a fost verificată efectiv această condiție? Au existat contestații sau situații în care evaluarea candidaților a ridicat semne de întrebare? Cum garantați că procedura nu a fost aplicată selectiv?
Până să vă răspund la întrebare, este important să menționăm că avem un organ electoral central la nivelul Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, și anume Consiliul Electoral Central. Acesta este organul care a înregistrat candidații pentru funcția de bașcan și care a organizat procedurile ce vizează inclusiv verificarea cunoașterii limbii găgăuze și a limbii române.
Atunci când discutam cu colegii noștri despre cum să procedăm și cum să punem în aplicare, pentru prima dată, acest mecanism, am luat ca bază mecanismul utilizat de noi, la Comisia Electorală Centrală, în cadrul verificării cunoașterii limbii române de către candidații la funcția de președinte al Republicii Moldova.
Deci, verificarea s-a efectuat prin comunicarea cu membrii organului electoral și prin propunerea de a completa o declarație, care face parte din setul de documente obligatorii. Prin această modalitate s-a verificat cunoașterea limbii române de către cei care aspiră la funcția de bașcan.
Pe 15 noiembrie, alegătorii vor vota concomitent pentru bașcan și pentru Adunarea Populară, în 67 de secții. Ce riscuri concrete a identificat CEC pentru ziua scrutinului? Ați pregătit un mecanism de intervenție în cazul unor incidente, al contestării procedurilor sau al refuzului unor actori locali de a coopera cu organele electorale?
Ceea ce ține de evaluarea riscurilor și gestionarea acestora face parte, să zicem, deja din activitatea noastră cotidiană. Mă refer la pregătirile pentru aceste alegeri, iar noi am desfășurat în Găgăuzia, împreună cu colegii noștri din organele electorale de acolo, mai multe instruiri atât pentru funcționarii electorali, cât și pentru trezorieri, reprezentanții poliției și chiar pentru candidați, pentru care am organizat anumite sesiuni de informare.
Una dintre activitățile pe care le-am desfășurat în toate cele trei circumscripții a vizat consiliile electorale de circumscripție din Comrat, Ceadâr-Lunga și Vulcănești.
Am organizat aceste sesiuni cu exerciții de evaluare a riscurilor, punând accentul, cel mai important, pe modul în care trebuie să acționăm atunci când ne aflăm într-o situație, să zicem, ieșită din tipare sau neobișnuită. Am examinat atât riscurile de ordin logistic și operațional – nu funcționează tehnica, nu avem conexiune la internet, apare o situație care necesită intervenția noastră în legătură cu alimentarea cu energie electrică, adică la cine telefonăm și pe cine apelăm –, cât și riscurile informaționale sau cele care țin de securitatea cibernetică.
Și aici am delimitat foarte bine rolurile, astfel încât fiecare dintre cei implicați să știe cum trebuie să acționeze.
Apropo de securitatea cibernetică, am avut în ultima perioadă acel caz mai amplu care a fost cumva în societate. În acest caz, ce garantează? Că va fi securizat votul și procesul?
Am testat și aceste sisteme pe care le utilizăm în ziua alegerilor, dar ar trebui să facem această delimitare: care sunt competențele Comisiei Electorale Centrale în asigurarea securității sistemului informațional și care sunt competențele organelor care vin în ajutor, precum și care sunt acțiunile ce revin organelor electorale.
Noi am simulat aceste situații, iar ceea ce ține de securitatea sistemului intră în competența Direcției tehnologia informației din cadrul Comisiei Electorale Centrale, fiind asistați de colegii de la Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică.
În ceea ce privește acțiunile colegilor noștri din teritoriu, în cazul în care nu există conexiune la internet, urmăm protocoalele stabilite: consemnăm datele pe suport de hârtie, iar după restabilirea conexiunii la internet are loc înregistrarea acestor date în sistem, pentru a ne asigura că nu există votare multiplă.
Dar anume rezultatele când sunt deja publicate, cine e responsabil de acea platformă?
Da, probabil vă referiți la acea pagină pe care sunt afișate rezultatele alegerilor. Aceasta este, de altfel, cea mai securizată parte a întregului proces, pentru că, dacă vă amintiți, în 2025 am avut atacuri malițioase, de peste 900 și ceva de milioane de operațiuni de tip DDoS, de exemplu.
Și aici am asigurat toate testele obligatorii, iar de securitate se ocupă Comisia Electorală Centrală, prin intermediul direcției noastre specializate și al colegilor de la STISC.
Cum stăm cu online-ul la aceste alegeri? Dacă sunt urmăriți candidații, cum se promovează online plățile pe care le fac și ce se publică? Vedem online-ul este foarte activ în ultima perioadă deja.
Da, aceasta urmărim și noi, pentru că deja dezbaterea politică s-a mutat în spațiul online, iar sarcina Comisiei Electorale Centrale și a colegilor din teritoriu este să asigure transparența finanțării campaniei electorale. Astfel, trebuie să monitorizăm aceste rapoarte, să vedem dacă toate cifrele și toate cheltuielile sunt reflectate în ele. Aici trebuie, din nou, să vorbim despre acest specific.
Rapoartele sunt depuse la Comisia Electorală Centrală de către partidele politice care au candidați înregistrați în alegeri. Acestea sunt depuse direct la Comisia Electorală Centrală, iar responsabilitatea ne revine nouă. În ceea ce privește rapoartele candidaților independenți, acestea sunt depuse la consiliile electorale de circumscripție din teritoriu, la cele trei consilii de nivelul întâi și la Consiliul Electoral Central al Găgăuziei.
Aici revin la acele instruiri pe care le-am desfășurat cu colegii noștri, pentru a putea utiliza instrumentele pe care le avem la îndemână și pentru a monitoriza aceste campanii din perspectiva acurateței raportării cheltuielilor pentru publicitatea pe care concurenții electorali și candidații o desfășoară în spațiul online.
Noi avem un sistem care ne ajută să monitorizăm, propriu-zis, paginile de pe care se face campanie și aceste conturi. Mai avem un alt sistem prin care acumulăm informații despre acțiunile desfășurate în teritoriu de către candidați. Ulterior, pe baza acestor informații, putem face comparații cu ceea ce declară candidații și cu ceea ce observăm că se întâmplă, de fapt, în teritoriu.
Și aici am organizat instruiri cu colegii noștri atât pe partea de acumulare a informațiilor, cât și pe cea de verificare a bibliotecilor, unde găsim informațiile relevante. Într-adevăr, există anumite tendințe pe care le monitorizăm, iar cu privire la unele dintre acestea, Comisia Electorală Centrală s-a expus prin ultima hotărâre, referitoare la conturile unui candidat.
Deci înțelegem că au fost găsite diferențe în anumite situații?
Cu referire la transparența cheltuielilor, aici lucrurile stau mai bine. Noi urmărim ceea ce a fost declarat și ceea ce observăm în bibliotecile din spațiul online. Mai îngrijorătoare este situația conturilor care fac publicitate în susținerea unui candidat sau, dimpotrivă, în defavoarea altor candidați, dar care nu sunt revendicate, să le spunem așa, de către concurenții electorali.
În cadrul monitorizării acestei campanii, am identificat 30 de astfel de conturi. După ce informația a apărut în spațiul public și după ce am emis acea hotărâre de atenționare, numărul acestora s-a redus.
Partea bună este că am ajuns la concluzia pe care, de fapt, o enunțăm de mai mult timp, și anume că ar fi cazul să avem reguli prin care candidații să declare care sunt conturile de pe care își desfășoară campania, pentru a nu ne pomeni în situația în care terțe părți, care nu sunt recunoscute de candidați, desfășoară campanii în favoarea acestora. În plus, vorbim despre campanii plătite de cineva în folosul altcuiva. Iată că aici situația este mai sensibilă și am venit cu aceste concluzii.
Cu rețele sociale, de exemplu, se colaborează cumva în acest sens?
Noi avem anumite colaborări cu reprezentanții platformelor. Cu unele colaborarea este mai reușită, cu altele se desfășoară mai dificil, dar există o colaborare. Am organizat chiar și anumite instruiri pentru concurenții electorali, astfel încât aceștia să monitorizeze publicitatea și să știe unde pot găsi informațiile despre modul în care sunt reflectate cheltuielile, pentru a asigura acuratețea raportării.
Inclusiv în cazul în care concurenții electorali identifică pagini care le fac publicitate, dar pe care ei nu au solicitat-o, aceste pagini pot fi raportate, astfel încât activitatea respectivă, care, de fapt, nu este recunoscută de către concurentul electoral, să înceteze. Deci, cred că aici ar trebui să revenim la discuția privind regulile necesare pentru campania electorală în spațiul online.
Exact așa cum am spus. Mai ales că, așa cum am menționat și în studio, există anumite cerințe pe care trebuie să le respectăm cu toții. Exact așa trebuie să existe și reguli pentru campania electorală în spațiul online.
Republica Moldova a avut de gestionat scheme complexe de corupere electorală, inclusiv prin transferuri de bani și rețele digitale. Ce poate face efectiv CEC pentru a preveni cumpărarea voturilor în Găgăuzia și unde se termină competențele Comisiei și începe responsabilitatea organelor de drept? Ați identificat deja riscuri specifice acestui scrutin?
Să informăm. Să informăm alegătorii despre care sunt consecințele, să fim atenți la acțiunile pe care le întreprind concurenții electorali sau persoanele care îi ajută să desfășoare campania, dar trebuie să punem accentul pe informare. Pentru că atunci când vom avea o conștientizare civică a faptului că votul nu este de vânzare, că alegerea trebuie să fie liberă și că aceasta nu trebuie făcută pentru că ești dator cuiva pentru ceva sau pentru că poți cumpăra votul în schimbul a ceva, atunci cred că vom avea succes în ceea ce ține de combaterea acestui fenomen nedorit în alegeri: coruperea electorală.
M-ați întrebat despre acele riscuri pe care le-am evaluat. Am discutat inclusiv despre modul în care sunt documentate aceste situații și despre consecințele pentru concurenții care admit astfel de situații. Deci, și acest subiect a făcut parte din ceea ce am discutat la capitolul riscuri.
Ați menționat informarea, dar ultimul sondaj, cel puțin pe care l-am văzut, referitor la Găgăuzia, arăta că o mare parte dintre cetățeni se informează fie de pe portaluri rusești, fie chiar din presa din Federația Rusă. Cum ne asigurăm că informația de aici, de la Chișinău, ajunge la ei?
Exact, am ținut și noi cont de acele statistici privind sursele de informare, inclusiv de faptul că populația activă se informează și de pe TikTok. De aceea, este important să fim acolo unde se informează cetățenii și să le oferim informații corecte, din surse sigure.
Și, din nou, revin la educația civică și la informarea alegătorilor cu privire la sursele din care se informează, astfel încât, atunci când se confruntă cu o dezinformare sau cu o informație falsă, să știe cum să o verifice și cum să o detecteze. Reiterez: să ne informăm din prima sursă, din sursa corectă.
Am văzut declarații ale unor candidați precum că autoritatea electorală pune presiune pe ei, poliția pune presiune pe ei. Cum comentați aceste acuzații?
Bine, sunt niște declarații politice pe care chiar nu aș vrea să le comentez. Noi, atunci când venim cu anumite constatări, acestea sunt probate, expuse și descrise în hotărârile fie ale Comisiei Electorale Centrale, fie ale organelor electorale din teritoriu. Cel mai important este să spunem că persoanele vizate au dreptul de a contesta aceste acte de constatare și de a-și face dreptate pe cale legală.
Mandatul actualei componențe a CEC a expirat pe 16 septembrie 2026, iar exercitarea atribuțiilor a fost prelungită pentru a permite organizarea scrutinelor din această toamnă. Termenul de prelungire ajunge la mijlocul lunii decembrie. Există deja un calendar concret pentru numirea noilor membri?
Aici cred că trebuie să vă răspundă subiecții care sunt vizați prin desemnarea noilor membri, dar ați menționat corect că expirarea mandatului nu înseamnă încetarea atribuțiilor. Noi avem acea normă din articolul 17, alineatul (6) din Codul Electoral. Mă refer la Codul Electoral care a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2022. Această normă este valabilă și astăzi, este în vigoare și prevede exercitarea atribuțiilor în cazul în care expirarea mandatului intervine în perioada electorală.
Respectiv, cel târziu până pe data de 15 decembrie ar trebui să fie deja numiți noii membri sau să fie desemnată noua componență a Comisiei Electorale Centrale, care va fi constituită și după o nouă formulă. Amintesc că, în noul Cod Electoral, sunt prevăzuți alți subiecți care desemnează membrii în componență. Mandatul ține de persoană, nu de organul electoral. Deci, există anumite modificări care vizează subiecții care au dreptul de a desemna membri în componența Comisiei Electorale Centrale.
Conduceți CEC din septembrie 2021. În acești cinci ani ați gestionat alegeri parlamentare, prezidențiale, referendumuri, crize de securitate și au fost între timp modificări ale legislației electorale. Dacă ar fi să faceți astăzi un bilanț, care considerați că a fost cel mai mare eșec, dar și reușită a instituției în această perioadă?
Aprecierea trebuie să ne-o dea cetățenii, dar vreau să accentuez două lucruri. În primul rând, să nu uităm că este reușita unei echipe. În spate avem întotdeauna oamenii alături de care, cot la cot, zi de zi, ne realizăm atribuțiile.
Mă refer la membrii Comisiei Electorale Centrale și la colegii noștri din aparatul Comisiei. Deci, este o muncă de echipă. Și trebuie să spunem că, în acești ani, noi am trecut, în primul rând, printr-o reformare a Codului Electoral.
Au fost revizuite anumite prevederi referitoare la proceduri, unele dintre ele fiind total regândite, inclusiv cele care vizează componența Comisiei Electorale Centrale. Au fost delegate competențe noi sau, mai bine spus, au fost prevăzute anumite atribuții. Bunăoară, competența de control și supraveghere a finanțării partidelor politice, dar fără a avea măcar o direcție sau o structură instituțională în cadrul Comisiei Electorale Centrale.
Ne-a luat ceva timp să venim cu o modificare a organigramei. De asemenea, am realizat permanentizarea Comisiei Electorale Centrale prin intermediul reprezentanților din teritoriu. La fel, se discuta de foarte mult timp despre aspectele pozitive ale unei astfel de structuri, pentru că ai persoane pregătite, ai profesioniști, inclusiv în teritoriu, și este bine cunoscut faptul că de calitatea pregătirii oamenilor depinde în mod direct calitatea procesului electoral.
Deci, în esență, vorbim despre oameni și despre pregătirea acestora. În al doilea rând, oricât de bine ne-am face munca, într-o competiție electorală, unii încearcă să găsească vinovat arbitrul. Ne-am obișnuit cu această situație. Deci, indiferent de atacurile care au fost, care sunt și care, cred, vor mai fi, noi ne facem corect munca și o facem astfel încât cetățenii să aibă încredere în procesul electoral.
Pentru că, până la urmă, acesta este cel mai important lucru. Și trebuie să găsim aceleași puncte de comunicare cu toți subiecții implicați în alegeri, astfel încât fiecare să înțeleagă că avem atât drepturi, cât și responsabilități.
Vă mulțumesc foarte mult pentru această discuție.
Și eu vă mulțumesc.
Irina Boțu, IPN
The post Scrutinul din Găgăuzia, între noile reguli electorale și provocările din teritoriu. Interviu IPN cu Angelica Caraman appeared first on ipn.md.