Decizia finală nu a fost încă luată. Compania Națională de Asigurări Medicale (CNAM), Ministerul Sănătății și partenerii sociali trebuie să stabilească ce parte din fondurile suplimentare ale Fondurilor de asigurări medicale obligatorii să fie alocată salariilor și ce parte – dezvoltării infrastructurii medicale și extinderii accesului populației la serviciile medicale.
Conform datelor CNAM, la 1 ianuarie 2026, în sistemul de asigurări medicale obligatorii erau angajate 53,3 mii de unități de personal. Salariul mediu al unui medic era de 21 mii de lei, al unui medic rezident – 11,6 mii de lei, al personalului medical mediu – aproape 13 mii de lei, iar al personalului medical auxiliar – 7,6 mii de lei.
Calculele arată că o majorare salarială de 10% începând cu 1 ianuarie 2027 va necesita cel puțin 1,1 miliarde de lei. În cazul unei majorări de 15%, cheltuielile suplimentare se vor ridica la aproximativ 1,65 miliarde de lei.
Directorul general al CNAM, Ion Dodon, a declarat în cadrul ședinței Comisiei Naționale pentru Negocieri Colective că, potrivit ultimelor estimări, veniturile Fondului de Asigurări Medicale Obligatorii ar putea crește în 2027 cu aproximativ 1,47 miliarde de lei.
Totuși, această sumă nu poate fi alocată integral majorării salariilor. Resursele fondului sunt repartizate în opt subprograme, dintre care o parte nu are legătură directă cu remunerarea muncii. O majorare de 15% ar depăși creșterea prevăzută a veniturilor fondului.
Trei sferturi din cheltuieli – salariile
Salariile reprezintă deja o pondere semnificativă din cheltuielile instituțiilor medicale finanțate din fondurile asigurărilor medicale obligatorii – aproximativ 75%.
În opinia lui Ion Dodon, la repartizarea fondurilor suplimentare este necesar să se găsească un echilibru între mai multe direcții: asigurarea investițiilor, majorarea salariilor și calitatea asistenței medicale.
„Trebuie să luăm o decizie împreună cu Ministerul Sănătății, cu reprezentanții guvernului în ansamblu, precum și cu partenerii sociali – de comun acord. Inclusiv folosind platforma de discuții din cadrul Consiliului de Administrație al CNAM – cu privire la modul în care vom cheltui aceste resurse. Fie pentru majorarea salariilor, fie pentru investiții în infrastructură, deoarece locurile de muncă ale personalului medical trebuie, de asemenea, să corespundă condițiilor necesare, fie pentru achiziționarea de servicii medicale pentru populație, astfel încât oamenii să plătească mai puțin din propriul buzunar, să nu plece în străinătate și să aibă acces la asistență medicală în Republica Moldova”, a subliniat Ion Dodon.
Ministerul Sănătății dorește să aștepte toate indicatorii economici
Ministerul Sănătății este de acord cu compania în ceea ce privește necesitatea de a găsi un echilibru între majorarea salariilor și finanțarea altor nevoi ale sistemului de sănătate. Ministerul așteaptă prognozele macroeconomice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării pentru a evalua posibilitățile financiare reale pentru anul 2027 și pentru a stabili ce sumă va putea fi alocată pentru majorarea salariilor personalului medical.
„75% din cheltuieli revin salariilor – este o cifră îngrijorătoare. …Trebuie să reducem la minimum această disproporție. Apoi, la momentul potrivit, trebuie să ajungem împreună, pe baza resurselor care vor fi evaluate, până la 1 ianuarie, la o decizie fundamentată cu privire la posibilitatea majorării salariilor și pentru personalul medical care lucrează în sistemul de asigurări medicale obligatorii”, a declarat secretarul de stat Andrei Uncuța.
Sindicatele susțin menținerea puterii de cumpărare
În ultimii șase ani, în sectorul sănătății, salariile au fost majorate de opt ori din fondurile Fondului de asigurări medicale obligatorii. Unele dintre aceste majorări au fost substanțiale, altele au fost cuprinse între 5 și 10%, inclusiv pentru personalul de conducere.
Însă sindicatele consideră că, atunci când autoritățile prezintă astfel de date, ar trebui să menționeze și „partea B” – să țină cont de inflația din ultimii ani.
„Prin urmare, suntem cel puțin obligați să luăm în considerare măsura în care inflația a redus deja sau, de fapt, a erodat puterea de cumpărare a salariilor, pentru a compensa acest lucru”, consideră Igor Zubcu, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.
În același timp, sindicatele pledează pentru menținerea unui echilibru între interesele angajaților și ale pacienților și speră să elaboreze, până la sfârșitul anului, o soluție comună în cadrul comisiilor competente și al Consiliului de administrație al CNAM.
Îmbătrânirea populației necesită soluții strategice
Conform datelor oficiale furnizate de Ministerul Sănătății, în 2020, în Moldova erau 47,2 medici la 10.000 de locuitori, iar în prezent sunt 51,7 medici la 10.000 de locuitori. Nu, numărul medicilor nu a crescut – populația s-a redus.
Modul în care, în aceste condiții, CNAM reușește să asigure o creștere anuală a numărului de asigurați și a veniturilor Fondului de Asigurări de Sănătate Obligatorie este una dintre cele mai interesante caracteristici ale situației.
Oricum ar fi, această dinamică pozitivă este extrem de fragilă.
Coeficientul de îmbătrânire a populației din Moldova a ajuns la 25,9%, adică aproximativ fiecare al patrulea locuitor al țării are peste 60 de ani. Odată cu vârsta crește incidența bolilor cronice, printre care hipertensiunea, diabetul și obezitatea, iar odată cu acestea cresc și nevoia de medicamente și cheltuielile.
Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, consideră că aceste schimbări demografice necesită o planificare pe termen lung a sistemului de sănătate — cel puțin pentru următorii 5–10 ani.
The post Fondul de asigurări medicale va crește cu 1,47 miliarde de lei: va fi suficient pentru majorarea salariilor? appeared first on LOGOPRESS.