De regulă, oamenii de afaceri au propria viziune asupra lucrurilor. Înțeleg bine cum se vor reflecta deciziile luate asupra producției, investițiilor și competitivității. Cu toate acestea, vocea lor se face auzită destul de rar în dezbaterile publice despre viitorul țării. Iar unul dintre motive ține de cultura de afaceri cu care ne-am obișnuit în Republica Moldova.
Obișnuința de a rămâne în umbră
În Republica Moldova, mediul de afaceri preferă discreția. Problemele complicate se aplanează, de regulă, prin contacte personale, cu ajutorul juriștilor sau al asociațiilor de business. Dacă s-a ajuns la o înțelegere fără prea multă gălăgie, cu atât mai bine. Moldova este o piață mică, în care lumea afacerilor se cunoaște bine, iar legătura cu factorii de decizie se stabilește adesea foarte ușor prin câteva sunete.
Această practică nu dispare, însă contextul în care aceasta a apărut se schimbă tot mai rapid.
Parcursul european al Republicii Moldova vine cu un amplu proces de adaptare a legislației și a practicilor de afaceri, pe lângă incertitudinea de pe piață, devenită deja o realitate familiară. Deciziile luate astăzi influențează costurile de producție, planurile de investiții și condițiile de concurență pentru anii următori.
Mediul de afaceri privește reformele prin prisma realităților economice ale propriilor companii. Însă adesea îi este greu să accepte că statul are mult mai multe constrângeri și obligații de care trebuie să țină cont. De aceea, chiar și atunci când există un acord asupra direcției europene în ansamblu, deciziile concrete ajung să provoace dezacorduri.
Venirea unui nou prim-ministru, cu experiență în domeniul investițiilor, a sporit așteptările mediului de afaceri. Antreprenorii au sperat că vor putea avea un rol mai concret în elaborarea politicilor economice. Însă deschiderea autorităților către consultări nu înseamnă neapărat că există disponibilitatea sau posibilitatea de a reconsidera deciziile luate.
Mediul de afaceri își pregătește propriile calcule și încearcă să propună autorităților soluții alternative. Însă, atunci când aceste demersuri nu dau rezultate, apar luări de poziție publice din partea asociațiilor și a unor companii.
Astfel, comunicarea publică devine un mijloc suplimentar de apărare a intereselor. Totuși, în prezent, o companie poate ajunge în atenția publicului cu mult înainte de a decide să ia ea însăși cuvântul.
Când alții stabilesc agenda
Astăzi, în Moldova, o parte importantă a agendei publice poate fi influențată de oameni cu autoritate proprie – jurnaliști, activiști civici, experți recunoscuți sau pur și simplu autori ai unor canale populare în mediul online. Nu influencerii aleși de specialiștii în marketing pentru campanii publicitare, ci adevărate centre independente de influență publică.
Publicațiile lor pot transforma, în doar câteva ore, o întâmplare într-un subiect de interes național, pot genera presiune publică și pot determina chiar și instituțiile statului să reacționeze.
Da, datorită acestor oameni ies deseori la lumină probleme reale. Dar, alături de criticile întemeiate, apar rapid speculații, acuzații personale și atacuri pline de ostilitate. Iar în timp ce compania încearcă să înțeleagă ce se întâmplă, versiunea publică a evenimentelor prinde deja contur fără participarea ei.
Nu o dată m-a surprins cât de sincer nedumeriți pot fi antreprenorii în fața unei asemenea reacții. În cercul lor obișnuit, compania este respectată, iar decizia luată a fost susținută de toți. De unde, dintr-odată, atâta critică?
În afara acestui cerc însă, aceeași companie poate fi percepută cu totul altfel. Uneori pe nedrept. Dar, de multe ori, oamenii observă tocmai ceea ce businessul însuși nu a văzut sau nu a considerat important.
Și totuși, propria voce a businessului poate avea o forță considerabilă. Numai că antreprenorii o folosesc destul de rar în spațiul public.
În Moldova, declarațiile oamenilor de afaceri sunt adesea privite cu suspiciune. Ne-am obișnuit să vedem în spatele lor, înainte de toate, un interes comercial. Și prea puțini sunt dispuși să accepte că managerii întreprinderilor dețin cunoștințe care lipsesc adesea din dezbaterile despre deciziile economice. Ei cunosc costul real al transformărilor, consecințele noilor cerințe și obligațiile care stau în spatele unor investiții concrete.
Atunci când este susținută de fapte și argumente clare, poziția businessului poate influența dezbaterea publică. Mai ales dacă antreprenorul reușește să arate cum interesele propriei companii sunt legate de consecințe mai ample pentru industrie și pentru economie în ansamblu.
Businessul are ce spune despre viitorul țării. Mai mult decât atât, tocmai el va trebui să construiască baza economică a acestui viitor. De aceea, nu putem lăsa exclusiv în seama funcționarilor, politicienilor și comentatorilor de pe rețelele sociale dreptul de a-l explica.
O voce proprie. Și un loc pentru ea
Mai există un participant la această poveste – presa profesionistă, care trece ea însăși printr-o perioadă dificilă.
De mulți ani, redacțiile din Moldova lucrează la limita posibilităților financiare. Piața publicității este restrânsă, o bună parte dintre bugete se îndreaptă spre platformele digitale, iar nimeni nu își dorește să ajungă complet dependent de politicieni.
Știm cu toții că un scandal atrage publicul mult mai repede. Tocmai de aceea, publicul larg află adesea despre o anumită companie abia atunci când în jurul ei apare o problemă.
Relația dintre business și presă a avut întotdeauna particularitățile ei în Moldova. De regulă, companiile plasează publicitate și articole contra cost, uneori susțin proiecte media. Mult mai rar însă sunt deschise către un schimb constant de informații și expertiză cu redacțiile.
În același timp, businessul nostru s-a plâns mereu că avem prea puține instituții media capabile să discute în profunzime despre problemele economice. Numai că pregătirea unor materiale serioase despre economie și afaceri cere competențe și resurse de care redacțiile pur și simplu nu dispun în măsură suficientă.
De aceea, susținerea prin publicitate reprezintă și o contribuție la păstrarea unor platforme independente, unde argumentele pot fi evaluate pe fond. Iar dacă asemenea instituții media devin tot mai puține, dezbaterea publică ajunge să depindă tot mai mult de dinamica imprevizibilă a rețelelor sociale.
Să precizez un lucru de la bun început: un contract de publicitate nu cumpără loialitatea presei. Dar o relație profesională construită în timp îi ajută pe jurnaliști să cunoască mai bine compania, activitatea ei și contextul sectorului în care activează. Iar atunci când apare o situație complicată, această familiaritate le permite să înțeleagă mai repede faptele și să audă și poziția businessului.
În plus, așa cum am mai scris, informația despre o companie are astăzi o a doua viață – în răspunsurile oferite de inteligența artificială.
Potențialii parteneri sau experții de piață își pot forma o primă impresie despre o întreprindere cu mult înainte de a o cunoaște direct. Sistemele AI folosesc informații din surse publice, inclusiv articole apărute în publicații media cu autoritate, chiar și atunci când acestea sunt materiale publicitare. Iar compania nu mai știe neapărat pe baza căror informații va fi judecată activitatea sa sau poziția pe care o susține.
Dar trebuie să ținem cont și de faptul că expunerea publică rămâne doar o parte a muncii.
În anii în care m-am ocupat de comunicare corporativă, am văzut de multe ori că lucrurile cu adevărat importante se întâmplă dincolo de publicațiile din presă. O intervenție publică poate atrage atenția și poate deschide noi posibilități de negociere. Dar le poate și complica, dacă o companie nu înțelege clar ce urmărește și ce poate obține în realitate.
De aceea, capacitatea de a negocia direct rămâne unul dintre punctele forte ale businessului moldovenesc. Numai că astăzi trebuie să țină cont de mult mai mulți actori capabili să influențeze evoluția unei situații. Iar o poziție publică proprie devine o resursă de business la fel de importantă precum relațiile profesionale și reputația.
Și, ca întotdeauna, funcționează o regulă verificată în timp: dacă vocea businessului nu se face auzită, alții vor explica în locul lui care sunt interesele sale și ce consecințe vor avea deciziile luate.
Alexandr Bejenari,
fondatorul agenției PR PARC Communications, expert în comunicare strategică
The post Când alții vorbesc despre business appeared first on LOGOPRESS.